Delicios

Nu mai suport, totul să treacă pe lângă mine, Fortuna, ca o curvă ce îi, m-a șters din agendă.
Mi-e dor de după-amiezile lungi de vară, când leneveam prin parcurile urbei, neștiind ce e viața, sau mai degrabă, pentru câteva ore uitând ce e viața, răsfoiam o filosofie grecească, un cântec mut.
Blocul ăsta din beton mă apasă mult prea tare, nu am mai ieșit din casă deja de zece zile; mâncarea și băutura și țigările mi le aduc colegii. Dorm câte zece ore pe zi. Noaptea e cel mai greu.
În facultate mi-am băgat picioarele complet deja, în viață cu totul..urmează.
Ai plecat de lângă mine și nu mai am nimic, erai reperul meu. Singurul lucru de care mă mai puteam agăța.

HAHAHAHAHAHAHAHAHAHA, ce faină îi senzația asta de cădere liberă. Pot cu toată sinceritatea să vă spun că vă urăsc. VĂ URĂSC!! Dronele naibii, nu aveți nimic sfânt pe lume, trăiți în lumea voastră atât de îngustă, pe banii părinților, fără vreo perspectiva de viitor, care să justifice măcar marginal, mizeria asta autointitulată: Studii superioare. Dar nu ați cunoscut vreodată fericirea, deci nu știți cum e să o pierzi, si pierzi totul. Nu fii trist că s-a sfârșit, fii recunoscător că s-a întâmplat. CĂCAT!!! O să mă arunc pe geam, o să mă arunc pe geam!!! Ridic ruloul, o să sar. Dar ceva mă împiedică. Ridic ruloul, văd bascula, cip cirip mânca-mi-ai pula.