Imi pare rau, dar nu regret nimic: cred ca se numeste un rau necesar. Bine, nici necesar nu a fost..doar preferabil. Cel putin amuzant.
Lucrurile sunt mai frumoase cand ard, ati observat?
Din cand in cand mai cade cate o bucata de cer pe cineva, zdrobindu-l. Sa radem? Sa plangem? Poate conteaza doar sa nu trecem mai departe neimpresionati.
Razbunarea e necesara. Chiar daca nu te face sa te simti mai bine, e indicata.
Regretele te limiteaza. Trebuie sa iti asumi trecutul in mod elegant.
Focul curata orice. Dezinfecteaza si lumineaza.
Unii isi ajuta aproapele, altii se tin la distanta, deci: pula aproape!
Razbunarea e felul in care omul primitiv a invatat sa nu isi supere amicul. Categoric omul primitiv se temea de aceeasi moneda, ca deh, banul e ochiul dracului.
Cand faci ceva, o faci pentru tine. Suntem dominati de egoism pur. Iti pare sincer rau pentru ce ai facut. Clar!
Focul este distrugere. Flacara consuma. Orice obiect incandescent se transforma in energie. E efemerizat. E oare o metafora fina pentru sacrificu pentru iluminare?
Oricum ai fi cu cel de langa tine e in regula, dar fi asa fara ipocrizie. Sincer.
Totusi razbunarea te face sa te simti mai bine, sa nu fim ipocriti.
-Imi pare rau!
-Da?
-Da!
-Ai schimba ceva?
-Nimic.
Se afișează postările cu eticheta ipocrizie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ipocrizie. Afișați toate postările
marți, 16 februarie 2010
marți, 2 februarie 2010
Ipocritii
-Daca intre litere nu ma pierd, atunci unde? Caractere clare combinate la infinit intr-o oglindire a omului.
-Pierde-te in zambete, in ochi, in joaca si dans. Mai bine sa ratacesti printre cine festive si alcool ieftin, tutun de prizat si o barfa buna.
-Dar o privire te minte, un zambet mai ales. Tot ce e superficial ascunde minciuna.
-O carte e oare altfel? Orice carte te minte..
-Ah, dar atat de frumos.
-Te las atunci cu ale tale, cu ai tai morti vii. Uite un numar de telefon.
-De ce ai vrea sa vorbim? Nu am nimic a-ti spune.
-Intr-o zi vei afla ca nu stii ce e viata pana nu o traiesti. O sa ma suni, si imi vei spune: am baut prea mult, am adormit in strada ca un caine si m-am imbolnavit. E atat de bine! Am gresit si am invatat din greseli. Am gresit si nu am invatat din greseli. Am cazut si a durut, dar nu am mai citit o pagina.
-Cum poti fi atat de sigur?
-Am citit intr-o carte.
-Nu te poti lua dupa tot ce scrie in carti.
-Pierde-te in zambete, in ochi, in joaca si dans. Mai bine sa ratacesti printre cine festive si alcool ieftin, tutun de prizat si o barfa buna.
-Dar o privire te minte, un zambet mai ales. Tot ce e superficial ascunde minciuna.
-O carte e oare altfel? Orice carte te minte..
-Ah, dar atat de frumos.
-Te las atunci cu ale tale, cu ai tai morti vii. Uite un numar de telefon.
-De ce ai vrea sa vorbim? Nu am nimic a-ti spune.
-Intr-o zi vei afla ca nu stii ce e viata pana nu o traiesti. O sa ma suni, si imi vei spune: am baut prea mult, am adormit in strada ca un caine si m-am imbolnavit. E atat de bine! Am gresit si am invatat din greseli. Am gresit si nu am invatat din greseli. Am cazut si a durut, dar nu am mai citit o pagina.
-Cum poti fi atat de sigur?
-Am citit intr-o carte.
-Nu te poti lua dupa tot ce scrie in carti.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
